top
logo

Publicitate

Recomandari

Banner

Home Interviuri Un interviu bizar cu elefanti (Les Elephants Bizarres)
Un interviu bizar cu elefanti (Les Elephants Bizarres)
Tweet me!
Scris de Sergiu Boldor   
Vineri, 13 Noiembrie 2009 16:16
Cum si cand a luat nastere trupa?

Claudiu(tobe): Trupa a luat nastere in vara anului 2007, dar timp de un an de zile am incercat sa gasim un stil si un sound; practic, trupa pe care o vedeti acum pe scena (adica in formula de 5 si cu soundul prezent) a luat nastere in vara 2008 la putin timp dupa sosirea in trupa a celui de-al cincilea membru, Nae, care canta la synth.

Ce stil abordati si cine v-a influentat in muzica?

Claudiu: Intrebarea cu stilul, da… cred ca noi cantam disco-punk, fiecare are influente din alte zone, ce m-a influentat pe mine (si ma mai influenteaza) este muzica punk veche (ramones, clash) si trupe disco mai vechi (gen blondy), asta ca un punct de plecare, dar incerc sa fiu in ton cu scena indie in general si mai ales cu cea din norvegia si suedia (datarock, teddy bears). Oricum cred ca ceea ce incercam noi sa facem este in mare o muzica pop rock.

Va considerati o formatie de “underground”. V-ati dori semnarea unui contract cu o casa de discuri? De ce?

Claudiu: Eu ma consider rock star de talie mondiala (glumita :D ), nu stiu daca conteaza asa mult cum ne consideram noi, dar, DA, suntem o trupa de underground, inca nu am reusit sa iesim din aceasta zona, si in romania nici nu prea avem unde sa iesim. Cat timp avem piese care se difuzeaza la posturile de radio OK din tara (guerrilla, city fm) nu putem sa tintim mai sus pentru ca nu avem in ce (din punct de vedere al radiourilor); intr-adevar mai exista tv-ul, lucram si la asta, acum sper ca intr-o luna doua sa avem si primul clip, desi nu cred ca ne va ajuta foarte mult acest lucru. Orice trupa isi doreste un contract cu o casa de discuri, daca asta inseamna promovare, cantari la scena mare si bineinteles bani. Numai ca nivelul la care suntem noi momentan nu cred ca ar face ca un contract cu o casa de discuri sa fie avantajos pentru noi. Si cred ca in Romania o casa de discuri nu ar reusi sa scoata prea multi bani pe urma noastra, poate doar se ne trimita sa cantam pe afara. Asa ca in mometul de fata nu prea ne intereseaza un contract cu o casa de discuri poate peste un an, doi cine stie, mi-as dori sa existe mai multe agentii de booking in romania care sa fie interesate de zona in care ne aflam noi cu muzica, astfel am putea si noi sa cantam mai mult prin tara.

Ai vrea ca trupa sa ajunga in mainstream? Daca da, ce ai fi dispus sa faci pentru asta?

Stefan(voce): Am avut discutii pe tema asta si deocamdata e ok unde suntem si se pare ca directia pe care mergem e buna. Probabil o sa ajungem si acolo dar nu ne grabim.

Ce anume te inspira in compunerea versurilor sau a muzicii?

Misu(bass/backing vocals): Nu am stat niciodata sa imi explic mecanismul , dar cred ca functioneaza cam asa: In timp ce cantam piesa la sala imi vine in cap o stare, sau imi amintesc de un film sau un anumit loc. Dupa ce stabilesc starea pe care vreau sa o transmit, lucrurile devin mai simple. De obicei scriu in metrou versurile, in inghesuiala. Am un carnetel de la prietena mea in care imi mai scriu idei. Cand compun versuri imi vine in cap mai intai o fraza cheie. De exemplu la “Have no fear”, ghici ce mi-a trecut prin cap. Mi se mai intampla sa aud chestii care imi plac si incerc sa fac din ele versuri.

Poti dezvolta mesajul unei melodii care iti place mai mult?

Misu: Nu este scopul meu sa transmit mesaje prin melodiile noastre, vreau sa transmit stari. O piesa care imi place foarte mult este “Brasil”. Cand cant piesa asta ma simt ca intr-un western. Versurile ilustreaza inceputul unei confruntari , un standout. Mi-am imaginat cum intra lumina in ochii combatantilor, cum te simti cand viata ta se poate termina in urmatoarele cateva clipiri.

Descrie atmosfera in care se desfasoara concertele.

Stefan: Atmosfera in concert mi se pare prietenoasa si degajata. Sunt putine momente in care “nu sunt acolo” adica au fost momente de genul asta din punctul meu de vedere. In general ma simt foarte bine in fata publicului si imi place. Apropo de proiectii de cateva ori lumina proiectorului mi-a dat batai de cap chiar pana la ameteala. In general toata treaba e dansanta si asa trebuie sa ramana.

Povesteste o intamplare “bizara” din timpul unui concert.

Nae(synth): Mi s-au intamplat multe “bizarerii” pe scena, unele de rau si unele de bine: de la clapa care refuza sa mai faca ce vroiam eu; la a mi se da sa iau o gura de bere din sticla cuiva din public in timpul unei melodii (mercic Niura! :P) sau in a mi se cere sa “dau papucii” dupa un concert. Oricum, pana acum cea mai mare supriza, pentru mine a fost bizara si inca ma uimeste, s-a intamplat cand am cantat la Drobeta unde dupa concert am fost prins pur-si-simplu intr-un colt dupa ce am coborat de pe scena de vreo 15-20 de persoane care imi vroiau autograful. Pe langa faptul ca ne-am mirat cu totii ca publicul ne stia versurile si erau vizibil fericiti de prestatia noastra…reactia asta m-a luat total pe nepregatite! Asa ca le multumim celor din Drobeta ca ne-au oferit si mi-au oferit un moment special! Trompa Sus!

Aceasta trupa a fost primul contact cu muzica?

Proca(chitara/backing vocals): Primul contact cu muzica l-am avut in scoala generala, cand cantam la cor, am cantat cativa ani bun la cor. Apoi prin clasa a 6a am avut o clapa si invatam sa cant la ea, insa am abandonat-o in vreo 3 ani. De chitara m-am apucat tarziu, in clasa a 12a, dar am tras tare sa recuperez apoi :) Am cantat cu prieteni si prin parcuri, de-o prajitura, sau la metrou la Romana. Au fost niste vremuri foarte distractive.

Cu ce va ocupati in afara salii de concert si de repetitii?

Proca: Eu, Catalin, ma ocup cu batutul in taste la o firma de dezvoltare software. www.elvensoft.ro. Facem diverse softuri, pentru Brokeri de asigurari, pentru broker de credite, pentru case de pariuri, cam pentru orice are nevoie societatea romaneasca :)

Misu: Eu sunt student la UNATC la multimedia sunet montaj, ca profesie sunt art director intr-o agentie foarte mica, iar ca hobby ma ocup cu acvariile. In afara de chestiile astea ma tot chinui sa fac desene animate, dar nu prea mai am timp.

Nae: Slujba de zi cu zi care imi pune bani in buzunar si mancare in gura e programarea. Pe langa munca mai apare si scoala - student an terminal la Automatica. Cele doua si trupa alcatuiesc top 3 ocupatii ale lui Nae. Restul includ minim 30 de minute pe noapte urmarire emisiuni OTV, apoi Simpsons, Scrubs si somn!

Claudiu: Eu sunt programator, lucrez la Institutul de Stiinte Spatiale si impreuna cu Agentia Spatiala Romana lucram la proiecte de cercetare din domeniul aerospatial. Mai fac un master in fizica nucleara si imi place sa ies in weekend prin cluburi.

Stefan:

Studentie dulce studentie si un job care imi place si imi alimenteaza buzunarul: sunetist de teren la diverse reclame.

Interviu realizat pentru www.vioara.info de catre Barbulescu Adela.

 


 


 
Joomla SEF URLs by Artio

bottom

Studio01.ro. XHTML and CSS.